Știu. Și, la urma urmei, e mai bine-așa, singure.
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Ex (1975).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:04:40 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Ce păcat! Ce facem cu bufetul ăsta? Să-l demontăm?
- Praful s-a ales de cocktailul nostru!
- Hm, ar fi putut să fie. Cine știe?
- Nu, e timpul să te convingi și tu: nu suntem decât două găini bătrâne și jumulite. De-acum încolo...
- Totuși, dac-am mai avea măcar câteva clipe de fericire...
- Nu, pentru noi s-a terminat cu clipele de fericire. Trebuie să ne resemnăm.
- Știu. Și, la urma urmei, e mai bine-așa, singure.
- Cu sănătatea o ducem bine, să sperăm că, cel puțin, de sănătate o s-avem parte la bătrânețe.
- Știi ce? Nici nu-mi pare rău, la urma urmei, că-mbătrânim.
- Lasă, mâine-i duminică, tot n-o s-avem ce face.
[...]