Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Expediție la Polul Râsului.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:28:29 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Zăpada care cade, oamenii merg la serviciu deschizând pârtii largi, se întorc acasă unde le curg... la viața lor personală.
- Au gânduri de viitor, amintiri, firește, din trecut. Este viața însăși în marș.
- Nu rezultă prea clar...
- Permiteți să vă recitesc romanul în cauză. Permiteți, vă rog.
- Iarna... iarna, fragmente de cer înzăpezit cad ca amintirile trecutului peste mulțimea de gânduri ale viitorului.
- Observați? Oamenii cu activitatea lor decurg cred suficient de limpede din roman.
- Dar personajele?
- Tot oamenii.
- Ce? Vă e teamă să priviți oamenii deschis, sincer și vă faceți că nu-i vedeți?
- Ascultă, prietene. Un roman presupune oarecare desfășurare epică, dimensiuni, suflu, conflicte. Dacă ăsta-i un roman, atunci, pe legea mea, cum arată o schiță?
- Am și schițe! Am! Permiteți să vă prezint una. Vedeți? Conține o singură literă: 'O'. Este doldora de umor.
- În ea se povestește, așa cum desigur v-ați dat seama, despre O femeie care O dată merge la O cofetărie spre a bârfi cu O prietenă la O cafeluță.
- Firește, eu, ca autor, mă revolt în fața unei atari situații ca și vizavi de abuzul de cafea, înțelegeți vă rog.
- De altfel, chiar așa se și încheie schița: cu protestul meu viguros. Oooo! Ooo! O! O! Ooo...
- O publicați?
- Oooo!
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu