Dar am văzut eu câteva persoane mai rezervate... Nu, probabil au desigur locuri rezervate, altfel nu-mi explic, deși îmi explic faptul că un umorist nu trebuie să fie el acela care râde primul, după zicala, cine râde la urmă, râde mai bine.
Fragment audio de 16 secunde din piesa de teatru radiofonic Expediție la Polul Râsului.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:11:47 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Așa e omul dacă e vorba de lucruri serioase, ei se țin de glume, și când e vorba de glume, n-au haz.
- Da!
- Cum s-au comportat colaboratorii dv.? Au râs, au glumit, s-au ținut de șotii...?
- Într-un tren de plăcere... cred că e o adevărată plăcere să călătorești într-un asemenea tren, nu?
- Da!
- Dar am văzut eu câteva persoane mai rezervate... Nu, probabil au desigur locuri rezervate, altfel nu-mi explic, deși îmi explic faptul că un umorist nu trebuie să fie el acela care râde primul, după zicala, cine râde la urmă, râde mai bine.
- Da. Am de făcut o precizare: eu nu sunt profesorul Santorius.
- Foarte bine. Pregătiți și bagajele.
- Nu m-ați înțeles... Trebuie să tragem o concluzie, să spuneți câteva cuvinte...
- Bine, dar am plecat cu un scop... L-am atins, nu l-am atins?
- Cum o să-l atingem? Nici nu e voie! N-ai văzut? Peste tot e scris: 'Vă rugăm nu atingeți'
- Profesore, ați uitat? Expediție la Polul Râsului... Doar dv. ați pus totul la cale.
[...]