Viața a devenit pentru mine un pustiu.
Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Fata fără zestre.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:26:58 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Așa vorbești? Pe soțul meu, chiar de nu-l iubesc, trebuie, cel puțin, să-l stimez.
- Și cum pot eu să stimez un om care-ndură cu nepăsare batjocura și jignirile?
- Nu, cu el am încheiat! Pentru mine, nu mai există. De-acum am un singur logodnic: dumneata.
- Ce spui? Ai uitat, oare? Atunci, am să-ți amintesc tot, de la-nceput.
- Am suferit un an de zile. Un an n-am putut să te uit.
- Viața a devenit pentru mine un pustiu.
- M-am hotărât, în sfârșit, să mă mărit cu Karandîșev, primul care mi-a ieșit atunci în cale.
- Mă gândeam că-ndatoririle vieții de familie îmi vor umple existența și mă vor împăca cu ea.
- Ai apărut dumneata și mi-ai spus: Lasă totul sunt al tău.
- Toate astea-s minunate... Minunate! Dar vom vorbi de spre ele mâine!
[...]