Lucirea aparentă, care bate la poarta simțurilor, fie blestemată!
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Faust (1985).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:31:54 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Și totuși cineva nu a băut în noaptea-aceea negrul suc.
- Să spionezi, se pare, nu ți-e neplăcut.
- Atoateștiutor nu sunt, dar multe știu.
- Să fie blestemată mai întâi părerea-naltă cu care spiritul de sine însuși se îmbată!
- Lucirea aparentă, care bate la poarta simțurilor, fie blestemată!
- Să fie blestemat ce-n vis ne minte și amăgirea gloriei și-aducerii aminte!
- Și blestemat, ce simțul proprietății lingușește,
- Blestem nădejdilor! Blestem credinței, închinării! Și blestem mai ales răbdării!
- Dar încetează să te joci cu-amărăciunea ce-ți mistuie ca pajura rărunchii.
[...]