Modestia și smerenia sunt cele mai înalte, mai rare daruri ale naturii, care atâtea-mparte cu risipă...
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Faust (1985).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:11:32 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- De ochi vorbiți, de înțelesul unei vorbe, curtoazia vă servește.
- Aveți însă atâția prieteni. Câte unul vă-nsoțește.
- Ei înțeleg mai bine lucrurile decât mine.
- Oh! înțelegerea! Ceea ce poartă-asemenea numire adesea e doar vanitate, mărginire.
- Cum?
- Simplitatea, nevinovăția, niciodată nu se cunosc pe ele însele, nici prețul nu și-l știu!
- Modestia și smerenia sunt cele mai înalte, mai rare daruri ale naturii, care atâtea-mparte cu risipă...
- De-ar fi să vă gândiți la mine doar o clipă, mă voi gândi neântrerupt la dumneavoastră-n schimb.
- Ești singură mereu, de ai atâta timp?
- Gospodăria noastră-i mică, dar cere trudă. Liniștea și tihna ni le strică.
[...]