Nu sunt ca zeii. Cât de dureros o simt. Un vierme sunt, ce-n pulbere trăiește, a cărui foame de pământ cu talpa călătorul o strivește.
Fragment audio de 22 secunde din piesa de teatru radiofonic Faust (1985).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:09:16 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- O, Doamne, cât de lungă-i arta și cât de scurtă viața!
- Lucid cum sunt, am multe griji. Mă copleșește ceața.
- Cât de-anevoie se găsește calea ce duce la izvoare.
- M-ai smuls din desperarea ce era pe cale simțurile să-mi distrugă.
- O, arătarea-a fost atât de uriașă, că m-am simțit ca un pitic aproape.
- Nu sunt ca zeii. Cât de dureros o simt. Un vierme sunt, ce-n pulbere trăiește, a cărui foame de pământ cu talpa călătorul o strivește.
- Nu-i pulbere tot ce din rafturi negre mă strâmtorează-ntre pereți?
- Nu-s pulbere, aceste vechituri pline de molii, aste pergamente, sfere?
- Aici afla-voi ce-mi lipsește?
[...]