Că de trădarea-i lașă cumva aș face caz și-aș tăinui în mine vreo umbră de necaz.
Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Femeile savante (1961).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:54:00 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Dar domnișoru-acesta se poartă cam ciudat când vrea cu sila fiica să-ți ia-n căsătorie.
- Nu-i încă-așa departe pe cât ar vrea să fie.
- Nu-mi displăcea băiatul, nici curte că-ți făcea... dar anumite lucruri, cu greu îi pot ierta.
- Știa că-s scriitoare și totuși nu se-ndură o dată să asiste și el la o lectură.
- Deloc nu i-aș da voie, să fiu în locul tău, să-l ieie Henrieta de soț pe-acest flăcău.
- Nedrept ar fi oricine de-ar spune vreodată că în problema asta aș fi interesată...
- Că de trădarea-i lașă cumva aș face caz și-aș tăinui în mine vreo umbră de necaz.
- Dar vezi, față de tine, cu sila s-a impus. E-n joc a ta onoare – deci nu-l lăsa s-o facă.
- Și e un om, în fine, ce n-are cum să-ți placă.
- De câte ori cu dânsul în doi am stat la sfat, că-ți poartă-n suflet stimă, deloc n-am observat.
- Netotul!
- Faima care te-nsoțește-n viață, pe el îl lasă rece, da, rece ca de gheață.
[...]