Nu aveți idee câtă mizerie și câte suferință e afară. Lucrătorii, meseriașii, studenții, crapă toți de foame ca niște câini. Ce e mai rău, că nu ne crede nimeni.
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Generația de sacrificiu.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:12:55.248 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Ce vrei? Salată de boeuf, curcan rece? Am și homar, dacă vrei.
- Orice.
- Auzi? Gustă și ceva vinișor, ca să alunece. Eu, în viața mea, n-am mâncat fără o fărâmă de băutură.
- Beau și eu, când am. Și dacă am, și dacă îmi dați, nu o să refuz. Se înțelege.
- Te rog.
- Mie de la început mi-ai fost drag.
- Da?
- Eu cred că o să ducem casă bună aici.
- Ia loc la masă și poftă bună.
- Ce să zic... Asta-i foame veche.
- Nu aveți idee câtă mizerie și câte suferință e afară. Lucrătorii, meseriașii, studenții, crapă toți de foame ca niște câini. Ce e mai rău, că nu ne crede nimeni.
- Auzi, lasă, ia mai bea din Cotnariul ăsta bătrân. Știi cât are? 60 de ani.
- Să-ți spun drept. Îl simt până la călcâie. Trebuie să fie mult mai bătrân.
- Nu cred, nu cred. E un nectar.
- Acesta-i nectarul din care a băut Joe cu Maia când l-a zămislit pe Hermes.
- Boierii pe unde a slujit el.
- Și acuma, presto! Băgați în viteză, debutăm!
- Cât ai clipi din ochi, e gata.
[...]