Rar, câte-o casă ca o colivie de zăbrele.
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Hagi-Tudose (1987).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:34:37 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Eu m-am tras înapoi când am văzut odată un arab.
- Ei! Da... Și toate s-au înmuiat de genunchi și s-au pus jos.
- Și el... el, nouă: buirum-bena-bacî!
- Și-nșir: ține, ține, ține, ține... prin pustiu
- Rar, câte-o casă ca o colivie de zăbrele.
- Și să fi fost vreo 30-40 de inși...
- 30? Aoleu...! pe cămile? Pe cămile, pe cămile!
- Zici c-aveau două cocoși și-altele una? Și tot cămile...?
- Da... a cu două, iar cu una era a dumnealui.
- Sireaca! Dumneaei, mai moțată, de! Dumnealui, cu una!
- Și ceata noastră... cum îi zice... cum îi zice, domnișoară Fifica?
[...]