Ridicătura care-mi neliniștea pantalonii, o bătea c-o nuia de argint, până dădeam în leșin de durere.
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Hotel Corona.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:38:25 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Așa că am ajuns să fiu umbră, sau dacă vrei, prizonierul unei imagini.
- Ca să nu zic că puteam să-mi așez mâinile cruciș pe prohab.
- Până apărea stăpânul chipului meu care, văzând deosebirea tot mai evidentă dintre noi doi...
- Ridicătura care-mi neliniștea pantalonii, o bătea c-o nuia de argint, până dădeam în leșin de durere.
- Nu, nu vreau să-l bârfesc pe cel decedat.
- Dar ori era sadic ori obsedat de ideea asemănării dintre noi.
- Orice ai spune, când regele a murit, este mort.
- Desigur, monologul a fost strălucit.
- Ați vorbit despre monarh cu o cunoaștere profundă, interioară. Aș zice că uneori chiar cinică.
[...]