Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Idolul și Ion Anapoda.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:13:49 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Nu-i Valter întâiul prieten pe care am să-l las fericit, la casa lui.
- Crești și duci pe umeri, ca un hamal, fericirea altora - înflorind și scuturând, cu fiecare nerecunoscător, un vis nemărturisit.
- Din nefericire, acum nu mai am ce înflori și scutura. Finis...
- Numai dorul de ducă mi-a mai rămas.
- Lasă-l încolo de dor! Unde să pleci singur - cui să mă lași, singură, după ce s-o mărita Mioara și s-o duce la casa ei?
- Ne-am învățat unul cu altul, am început să ne cunoaștem gusturile și toanele, m-am convins că ești omul pe care-l aștept, de când a murit...
- (Ion râde în hohote)
- Asta-i tot ce-ai înțeles din zbuciumul meu, din suferința pe care mi-am prins-o în dinți ca să nu țipe, din tot ce ți-am spus adineauri, din destinul meu blestemat și din tinerețea mea?
- Pentru că sunt tânăr și clocotind de dragoste, cum n-a mai fost nimeni.
- Doamne, prinde rândunelul din zborul lui tineresc și cocoloșește-l sub aripa coțofenei, să-i caute puricii...
- Ce-i, ce s-a întâmplat?
- N-auziți? Soneria! A venit mașina și ne bucuram!
- Repede, papucii de casă, că mergem la salon boieresc, și trandafirii, să-i punem la butonieră, ca să ni se pară că suntem fericiți...
- Tanti, ce-are dânsul?
- Dă-l încolo, că așa nebun, mai rar.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu