Asta-i bună. Pe cuvânt că nu te mai recunosc.
Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Ilustrate estivale.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:40:22 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Vrei să-ți aduc și termosul cu cafea? Ți-ar prinde foarte bine.
- Nu! Oprește-te! Ce faci? Nu-ți dai seama unde te duci?
- La izvor, dragă... Sunt doar câțiva pași. Câteva clipe poți să stai și fără mine, nu?
- Nu te duci nicăieri, înțelegi? Stai pe craca ta și nu te mai gândi la mine.
- Asta-i bună. Pe cuvânt că nu te mai recunosc.
- Ți-e foame sau nu ți-e foame?
- Țin prea mult la viața ta, la prezența ta.
- Și dacă o să ți se facă rău?
- N-o să mi se facă. Uite, mănânc frunze. Frunzele au vitamine, au sevă, o să rezist eu cu frunze...
- Sunt uluită, să știi. E pentru prima dată când nu mă trimiți să-ți aduc micul dejun.
- Ți-e chiar atât de frică să rămâi singur?
- Da, mi-e frică, dar nu pentru mine, ci pentru tine. Vrei să te înghită lighioana aia?
[...]