Spune-mi, te rog... cred că n-ai de ce să te superi și n-ai de ce să te ferești.
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Încurcă-lume (1978).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:46:44 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- După câte mi-ai spus, am nevoie de o lămurire completă. Cheam-o, te rog.
- Da, dar nu înainte de a-mi fi spus ultimul cuvânt.
- Da, dar uite ce e, domnule... mi-e teamă să n-o fac geloasă pe doamna Olga.
- Ce bine că vă găsesc cu soțul meu.
- E de prisos, știu că nu ești nevasta lui.
- Știți?
- Nici n-aveți verighete. Am observat, dar nu face nimic.
- Spune-mi, te rog... cred că n-ai de ce să te superi și n-ai de ce să te ferești.
- L-ai cunoscut pe Emil mai dinainte?
- Dar, știu eu, de când stai la noi, ți-a făcut curte?
- Nu!
- Îmi pare un om obișnuit să stea cu nasul vârât în dosarele prăfuite ale tribunalelor.
- Putea să-l tulbure apariția vaporoasă a unei femei nostime.
[...]