Locuiesc în acest imobil din 1905 și în tot acest răstimp, până în martie 1917, nu e niciun caz, subliniez : niciun singur caz când să fi dispărut, din holul de la intrare, chiar când ușa nu se încuia, fie și o singură pereche de galoși.

[ 0 ]

Fragment audio de 23 secunde din piesa de teatru radiofonic Inimă de câine.

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:23:49 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul citatului

[...]

- Scurt-circuiturile devin tot atât de dese ca saluturile tovărășești.

- Înăuntru, ființa asta, Șarik, marțianul, pruncul cu vioară, academicianul înjurăturilor roșii... iar afară șleahta lui Șvonder!

- Broșurile pentru copiii germani, cântece revoluționare...

- Domnule, eu sunt omul faptelor! Dacă afirm un lucru, înseamnă că are la bază un fapt precis, din care trag o concluzie, și iată acest fapt :

- Mantalele și galoșii în casa Kalabukov.

- Locuiesc în acest imobil din 1905 și în tot acest răstimp, până în martie 1917, nu e niciun caz, subliniez : niciun singur caz când să fi dispărut, din holul de la intrare, chiar când ușa nu se încuia, fie și o singură pereche de galoși.

- Și ține cont că sunt 12 apartamente. Iar eu primesc bolnavi...

- Într-o zi, în martie 1917, au dispărut toți galoșii, două perechi îmi aparțineau... 3 bastoane, o haină, tabloul bătrânului general de pe palierul etajului doi, 5 clanțe de uși și samovarul portarului!

- De atunci nu mai există galoși la intrare.

- Cât despre încălzirea centrală, se-nțelege de la sine : din moment ce e Revoluție, încălzirea e inutilă.

- Ea este o invenție nefastă a dușmanului de clasă!

- Dar pun întrebarea : De ce, din clipa când a început această poveste, toată lumea a început să târâie cizme și galoși plini de noroi pe scările de marmură?

[...]