Un câine căruia i-am grefat o hipofiză de proletar și care acum pare a fi om, dacă nu cumva ar ascunde altceva, de care nu ne dăm încă seama...
Fragment audio de 14 secunde din piesa de teatru radiofonic Inimă de câine.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:27:49 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Să știți că nu se va schimba nimic în casa noastră, atâta timp cât ăștia vor cânta în cor. Auzi-i!
- Eu vreau un polițist! Care să modereze avântul vocal al cetățenilor noștri.
- Totul va reveni la normal doar atunci când vor fi potoliți cântăreții ăștia!
- Țineți cuvântări contrarevoluționare! Vai de mine, deie Domnul ca nimeni să nu v-audă!
- Cuvântul ăsta, contrarevoluție, e ca și pramatia asta de Șarik...
- Un câine căruia i-am grefat o hipofiză de proletar și care acum pare a fi om, dacă nu cumva ar ascunde altceva, de care nu ne dăm încă seama...
- Ce se ascunde? Sunteți prea bănuitor, profesore...
- Ei, s-ar putea să ascundă o contra... evoluție!
- Calambururi și nimic mai mult...
- Dac-aș fi citit mai atent fișa celui de la care-am extras hipofiza... acel Klim...
- Nu vă mai faceți griji, profesore! Nimeni nu va putea umbri descoperirea voastră epocală.
- Nimeni, decât propria mea descoperire. Parcă o văd cum luptă împotriva ei înșiși.
- Sunteți prea obosit. De asta le vedeți pe toate în negru, sunteți obosit, vă rog...
[...]