De unde știu eu? Că invitația n-are fotografie...
Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Invitație la clubul umorului.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:09:41 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Și de ce nu spui așa de la început? Ce invitație?
- O invitație la clubul umorului. Aici e?
- Nu se vede? Scrie și pe ușă.
- Ia să văd invitația... Nu e bună. Nu vezi ce scrie pe ea? 'Invitația nu este transmisibilă'.
- Ce crezi matale, că la clubul umorului intră așa, oricine?
- Nu vă supărați, dar invitația e pe numele meu.
- De unde știu eu? Că invitația n-are fotografie...
- Poftim. Pot să vă arăt fotografia de pe carnetul de conducere.
- Foarte bine... vasăzică, nu mă lăsați să intru. Nu-i nimic, o să mă duc să cânt în altă parte.
- N-aveți decât. Pe mine m-au reclamat și alții și tot portar am rămas.
- Tovarășul portar, eu nu vreau să vă reclam.
- Noi suntem o formație muzicală. Am fost invitați să participăm la spectacolul de la Clubul Umorului.
[...]