Că are-n închisoare un nobil din Bretania ascuns sub falsul nume de domnul de Montania, că trebuie să-l scape.
Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Jocul amăgirii.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:52:36.869 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Cu ochii și cu vorba lăsai să se-nțeleagă că-mi este drag și dânsul pe cât îi sunt de dragă.
- Deci pus-am stăpânire pe-ntreaga lui ființă: El, fără să crâcnească urmează-a mea voință.
- Știți, ambii frați primit-au ale-nchisorii chei și nu le-ar da din mână nici unul dintre ei.
- Eu i-am răspuns pe dată că soarta lui cea bună nu i-a mai dat o clipă atât de oportună.
- Că pentru-mbogățire și pentru-a mă iubi prilej cum e acesta cu greu se va ivi.
- Că are-n închisoare un nobil din Bretania ascuns sub falsul nume de domnul de Montania, că trebuie să-l scape.
- De-l însoțim apoi, ne-ar da tot ce i-am cere, ne-ar scoate din nevoi.
- El stă la îndoială, ca-i frică de ocară, de dragoste-mi vorbește, dar eu mă supăr iară.
- Eu dau să plec, iar dânsul se face tot mai mic, când el se scuză însă, nu vreau să știu nimic.
- Pe urmă?
- Cu fața-i tristă îmi pare șovăielnic. L-atac, el mai rezistă.
- Iar azi îi spun: Mi-e teamă că am întârziat. Poți face încă totul cât fratele-i plecat.
[...]