De-au fost cândva puterea și arta ta divină prea bune pentru mine, atunci, te rog, alină și chinul unui tată adânc îndurerat,
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Jocul amăgirii.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:05:05.829 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Și pot să spun că nu am dorință cât de mare, să nu-mi acorde magul întreaga lui favoare.
- Mi-e soarta mult prea crudă, să sper că s-ar schimba.
- Poți năzui mai mult chiar. O, iată-l, vine-ncoa.
- Privește-i mersul tânăr, dar fața lui cea gravă ce a silit natura să-i fie blândă sclavă,
- N-a izbutit să scape din gheare de văleat decât doar nervi și oase ce-un veac a descărnat.
- O, geniu al științei, a cărui veghi savante minuni scot la iveală din tainice neante,
- De-au fost cândva puterea și arta ta divină prea bune pentru mine, atunci, te rog, alină și chinul unui tată adânc îndurerat,
- Un vechi al meu prieten de care-s strâns legat.
- Dorante, știu ce-l face să-mi iasă mie-n cale.
- E fiul său pricina nefericirii sale.
- Ci nu-i așa, bătrâne, că fiul tău plecat ca o căință dreaptă te doare ne-ncetat?
- Că îndărătnicia-ți te duse prea departe, că el, plecând de-acasă, te-a-ndurerat de moarte,
- Că tu regreți asprimea cu care l-ai gonit și câți în lumea-ntreagă feciorul oropsit?
[...]