- Hrana?
- Doar ambrozie, nectar...
- Nu-i lucru mare. Cam greu e să te saturi cu astfel de mâncare.
- Ei, da!
Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Jocul amăgirii.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:56:10.376 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Ah, vitejiei voastre un nobil țel i-ați dat. De-atunci?
- Nevrând atâta mândrețe să se piardă, am stat în turnul casei și am făcut de gardă.
- Ce mai în sus și-n jos? De teamă se închise în pod acest fricos.
- Frumos! Dar despre asta noi am vorbit de-ajuns.
- Ați stat deci patru zile acolo sus ascuns?
- Da.
- Hrana? -Doar ambrozie, nectar... -Nu-i lucru mare. Cam greu e să te saturi cu astfel de mâncare. -Ei, da!
- Și pân' la urmă de ce ați coborât?
- Să vă redau iubitul ce îl doriți atât.
- Să-i prăbușesc celula și zidul de-nchisoare, să-i sparg în cioburi lanțul oricât ar fi de tare.
- Mai bine spuneți sincer că foamea ce-o simțiți v-a îndemnat o pâine de zor să cuceriți.
- Și asta. Căci ambrozia-i mâncare cam ușoară.
- Și mi-am simțit stomacul puțin bolnav spre seară.
- Nu-i hrană sățioasă, și de nu ești chiar zeu, firește că regimul o să-l suporți cam greu.
- Din clipa înghițirii, tu simți cum te deprimă, îți strepezește dinții, stomacul ți-l comprimă.
[...]