Iubirea ce nu are virtutea ca temei, chiar ea se nimicește prin slăbiciunea ei.
Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Jocul amăgirii.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:06:43.126 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Dar pentru-a ta pornire, arată un temei! Când el îți face-un bine, să-l necinstești tu vrei?
- O, suflete, căci încă așa e al tău nume și-așa îți va rămâne cât am să fiu pe lume...
- Crezi oare că respectul sau teama de-a muri vor dobândi anume ce nu poți dobândi?
- Ingrat, sperjur tu spune-mi, sau orișicum îți place. Iubirii noastre însă injurie nu-i face.
- Iartă-mi tu greșeala aceasta ne-nsemnată. Nu-ți fură nimeni locul de soață adorată.
- Iubirea ce nu are virtutea ca temei, chiar ea se nimicește prin slăbiciunea ei.
- Amorul ce ne leagă, adânc se-ntemeiază, cu cinste se-ncunună, virtutea îl veghează.
- Prin dârza-i stăruință un nou avânt își ia și legătura-i ține cât ține viața mea.
- Doar tu știi că dragostea ne leagă acum ca-n prima zi.
- O, cum mă las de lesne în voia amăgirii! Văd deslușit trădarea, dar mă încred iubirii.
- Mă las din nou răpită de glasu-ți pătimaș, ba iert chiar fărdelegea, iubindu-l pe făptaș.
[...]