Un bun ce prețuiește mai mult ca lumea-ntreagă. De dragul lui, în fine, lumina-mi-este dragă.
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Jocul amăgirii.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:41:34.456 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Nu poate să te vadă - și nici pe Matamor. E drept că și Adraste e-acum bănuitor.
- De-aceea ne-ntâlnirăm aicea, în grădină. Vreun nechemat, la mine s-ar fi putut să vină.
- Mi se dezgheață trupul... dar s-auzim ce spun, cum proslăvește dânsul amorul meu nebun.
- Mai bine ca oriunde vom sta de vorbă-aci. Și sunt destule locuri pe unde poți ieși.
- De-asemeni, pentru mine, lăsai deschisă-o poartă.
- Ți-i mult prea mare grija de ne-nsemnata-mi soartă.
- Nu poate fi prea mare când îmi păzesc un bun ce mai presus de toate în viața mea îl pun.
- Un bun ce prețuiește mai mult ca lumea-ntreagă. De dragul lui, în fine, lumina-mi-este dragă.
- Adraste-n van prin tata încearcă-a mă răpi, căci doar a ta iubire mă poate cuceri.
- Morala lor absurdă de-ai ști cât mă irită!
- Mă copleșești, iubito, și inima mi-o nărui căci nu pot decât viața la rândul meu să-ți dărui.
- Doar sângele-mi rămâne pe-acest meleag străin și ție, Izabela, cu drag eu ți-l închin.
[...]