O inimă care m-a ales știind cine sunt e demnă de iubit și bucuroasă mi-aș da și eu inima mea, de nu m-aș teme că mai târziu să mă căiesc de ce-am făcut.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Jocul dragostei și al întâmplării (1956).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:48:17 in versiunea Vinil a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Dar mai întâi de toate, domnule, vă cer scuze dac-am scăpat ceva necuviincios în discuțiile noastre.
- Cum? Simpatia dumitale pentru mine e oare atât de serioasă? Mă iubești până într-atât?
- O inimă care m-a ales știind cine sunt e demnă de iubit și bucuroasă mi-aș da și eu inima mea, de nu m-aș teme că mai târziu să mă căiesc de ce-am făcut.
- Nu erai destul de fermecătoare... Mai trebuia s-adaugi farmecul și noblețea cu care-mi vorbești.
- Și nu lua nicio hotărâre în privința valetului dumitale.
- Ne vom revedea și vom căuta împreună un mijloc de-a ieși din încurcătură.
[...]