Râsetele se rostogolesc ca o puzderie de triluri.
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Jocul dragostei și al întâmplării (1956).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 01:05:49 in versiunea Vinil a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Iată c-am ajuns până la capăt.
- Dumneata nu te vei schimba niciodată?
- Niciodată! Nu, scumpa mea Lisette.
- O, ce iubire! Ce iubire! Ce iubire!
- Zece, unsprezece, douăsprezece... Douăsprezece noaptea.
- Râsetele se rostogolesc ca o puzderie de triluri.
- Ah, tată! Ai vrut să fiu soția lui Dorante.
- Iată cum fiica ta ți se supune atât de bucuroasă cum n-a fost nicicând!
- Domnule Orgon, dv... Dv. sunteți tatăl ei? Da, Dorante.
- Ideea de-a ne cunoaște travestindu-ne ne-a venit la amândoi.
[...]