Bineînțeles că da. El este. Cum aș putea să nu recunosc bărbatul care m-a ținut în brațe și m-a sărutat?
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Kathleen (1963).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:36:09 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Atunci să vie Kathleen jos, să-i punem față-n față... numai astfel vom putea afla adevărul.
- Să vină odată și să terminăm cu toată nerozia asta.
- Uite-o! Poftim, domnișoară! Privește-ți eroul. Ce-ai de spus acuma?
- Vino mai aproape, că nu te mănâncă.
- Bineînțeles că da. El este. Cum aș putea să nu recunosc bărbatul care m-a ținut în brațe și m-a sărutat?
- Nu te-am văzut în viața mea!
- Se poate ca, într-adevăr, să nu mă fi văzut. Era-ntuneric. Luminile erau stinse.
- Stinse? Ei, ar trebui să-ți fie rușine.
- Nu, te rog, nu ne-asigura de nimic. N-avem nevoie de asigurările dumitale.
[...]