O, zei! O, dați-mi sprijin! Eu sunt doi, sunt duh și rătăcesc prin noapte... ce-am socotit că-i vis, e adevăr!
Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Katrina din Heilbronn.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:58:34 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Nu erai culcată? Iar cearceaful nu era alb și roșie, plapuma de lână?
- Și-am strigat: Mariana, hai, repede, hai, fetelor, veniți!
- Ei, vezi? Și zâna ți-a arătat...
- Păi, da.
- Și când ți-am ridicat bărbia, să-ți văd fața...
- Atunci intră nefericta de Mariana, cu lumânarea... și ce-a fost, s-a dus.
- O, zei! O, dați-mi sprijin! Eu sunt doi, sunt duh și rătăcesc prin noapte... ce-am socotit că-i vis, e adevăr!
- Vai, Dumnezeule, oare ce-i cu mine?
- Înalt stăpâne, îți cad la picioare și-ți cer iertare.
- Ți-am călcat porunca, dar jur că am făcut-o numai pentru un ceas de odihnă.
- N-am să mai zăbovesc și-mi văd de drum.
- Orbit, vai, de luminile minunii, cu șovăire, cugetul meu calcă pe-al nebuniei groaznic povârniș.
[...]
