Și-atunci, dintr-o răsuflare, mi-adun ce mi-a mai rămas, fac un gest subtil cu mâna și încerc să am și glas.
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic La telefon, umorul.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:28:22 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- De pe-un scaun, o mustață mă fixează cam bizar.
- Ce noapte! Ce noapte! Ce mai noapte! M-aș întoarce... E greu și nu se poate.
- Mama a blocat intrarea, tatăl ei e-n fața mea. Fata strigă fericită 'Ai venit, iubirea mea'?
- Răsuflu, trag aer în piept. Să mă măsoare îi las, și mai aștept.
- Îmi rotesc apoi privirea într-un mod mai diafan, dar mă strânge rău cravata înnodată... italian.
- Ce noapte! Ce noapte! Ce mai noapte! M-aș întoarce... E greu și nu se poate. (2)
- Și-atunci, dintr-o răsuflare, mi-adun ce mi-a mai rămas, fac un gest subtil cu mâna și încerc să am și glas.
- Cer mâna... Cer mâna... Cer mâna... fiice dv.
- Nu întrerupeți... Centrala! Centrala! Rămâi la telefon.
- Alo? Doctorul Urmuzescu? Da?
- Doctore, simt ceva în jurul ființei mele.
- De ce?
[...]