Amuleta mea, fetișule... Mișule! Mișule! Mișule...
Fragment audio de 14 secunde din piesa de teatru radiofonic Lume, lume, hai la glume.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:31:29 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Cine-i harnic cum e roiul, muzicant ca cintezoiul?
- Falnic ca acoperișul... E Mișu... E Mișu...
- Cine știe să-ți aline sufletul printre suspine, să nu miște stufărișul ca Mișu?
- Mișule!
- Da?
- Mișule!
- Da?
- Mișule!
- Funie de-o viață-ntreagă ce m-alungă și mă leagă, Mișule.
- Tu mi-ești timpul, tu mi-ești locul, ghinionul și norocul, Miorița mea.
- Amuleta mea, fetișule... Mișule! Mișule! Mișule...
- Cine-i tortul tău cu frișcă ce te-atrage și te mișcă ca vântul mișcând tufișul?
- E Mișu.
- E Mișu.
- E Mișu.
- Parcă nu știu cum îmi vine uneori să-l iau cu mine, să zbor, să admir perișul.
- Cu cine?
- Cu Mișu.
- Mișule!
- Da?
- Mișule!
- Da?
- Funie de-o viață-ntreagă ce m-alungă și mă leagă, Mișule. (2)
- Tu mi-ești timpul, tu mi-ești locul, ghinionul și norocul, Miorița mea. (2)
[...]