Amuleta mea, fetișule... Mișule! Mișule! Mișule... (2)
Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Lume, lume, hai la glume.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:32:48 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Amuleta mea, fetișule... Mișule! Mișule! Mișule...
- Cine-i tortul tău cu frișcă ce te-atrage și te mișcă ca vântul mișcând tufișul?
- E Mișu.
- E Mișu.
- E Mișu.
- Parcă nu știu cum îmi vine uneori să-l iau cu mine, să zbor, să admir perișul.
- Cu cine?
- Cu Mișu.
- Mișule!
- Da?
- Mișule!
- Da?
- Funie de-o viață-ntreagă ce m-alungă și mă leagă, Mișule. (2)
- Tu mi-ești timpul, tu mi-ești locul, ghinionul și norocul, Miorița mea. (2)
- Amuleta mea, fetișule... Mișule! Mișule! Mișule... (2)
- Îmi împart tot ce-i posibil, gândul meu cel mai sensibil, viața, laptele și grișul.
- Cu cine?
- Cu Mișu.
- El ți-e plânsul și tăria, el ți-e toată geografia, Oltul, Prahova și Crișul. E Mișu, e Mișu...
- Vai, frumoase flori aveți... garoafe - un simbol al iubirii, cum zicea un textier.
- Dar ce s-a întâmplat? Vă văd cam supărat.
- Dumneata nu vezi? S-au ofilit de când o aștept... S-au ofilit și garoafele.
[...]