Dar plăcile trebuie să fie stricate, coană mare! În seara aia, de necaz am dat cu ele de pământ... s-or fi spart... nu le-am mai pus niciodată.
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Micul infern.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:08:50 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Și atunci, când m-am întors...
- Dar pâlnia o mai ai? O mai am și pe-aia pe undeva, prin pod. Bravo! Adu-le toate aici!
- Gramofonul și pâlnia? Și plăcile de atunci! îți mai amintești dumneata și plăcile de atunci?
- Da! Cum nu! Tara-ra-bum-dib... Reproches d'amour... Steluța...
- Numai de scrisorile mele nu-ți mai aduci aminte!
- Dar plăcile trebuie să fie stricate, coană mare! În seara aia, de necaz am dat cu ele de pământ... s-or fi spart... nu le-am mai pus niciodată.
- Eu vreau gramofon, pâlnie și plăci!
- Taci, domnule că aduc. Taci, că le aduc acum. Taci odată.
- Să vedem acum, Cornele, cum ai să urci scara la pod!
- Dumneavoastră cântați, coană mare?
- Dacă sunt singură în colivie, cine vrei să cânte?
[...]