Mai departe: Iar teama de-a te pierde, Rosaura adorată, mi-neacă ochii-n lacrimi și pieptul în suspine...
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Mincinosul (1954).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:10:43 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Da? Dar sunt anumite versuri pe care nu le-nțeleg.
- Cum, nu vorbește sonetul de o inimă care te adoră?
- Ascultă câteva versuri și să-mi spui dacă sonetul e al dumitale.
- Stăpâna vieții mele... iubita mea curată... mult sufăr în tăcere... cu drag gândind la tine...
- E-al meu, fără îndoială... Stăpâna vieții mele... da, îl știu pe dinafară...
- Mai departe: Iar teama de-a te pierde, Rosaura adorată, mi-neacă ochii-n lacrimi și pieptul în suspine...
- Ce vrei să-nțelegi prin asta?
- Obișnuita gelozie a îndrăgostiților.
- Explică-mi, te rog, aceste patru versuri admirabile...
[...]