Signore, eu îmi văd de seringile și medicamentele mele, nu de pensule și portrete... Eu sunt doctor, nu pictor.
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Mincinosul (1954).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:22:20 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Ha-ha! Dar ce-i, Florindo? Vorbești de unul singur?
- Signor Ottavio... oare m-o fi văzut?
- Prietene, ce spui de frumoasa arhitectură a terasei de colo?
- Nu-nțeleg ce vrei să spui...
- Cred că mai ușor le poți face portretul în casă.
- Signore, eu îmi văd de seringile și medicamentele mele, nu de pensule și portrete... Eu sunt doctor, nu pictor.
- Mă rog... dar ascultă, dragă prietene: auzit-ai dumneata serenada ce s-a cântat aici astă noapte?
- Eu mă culc devreme, nu ascult serenade.
- Și totuși ai fost văzut trecând pe aici, în timp ce se cânta în barcă...
- Poate, oi fi trecut din întâmplare. Dar nu știu nimic.
- Eu am pacienți, n-am iubite.
- Mi se pare că se fâstâcește... înclin să cred că el este autorul.
[...]