Dumneata m-ai moștenit numai fiindcă tribunalul a fost făcut să creadă că aș fi murit. Cum, însă, eu nu sunt mort, nu mai există nicio moștenire.
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Moștenitorii (1965).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:47:18 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Dar în privința golanului ăluia cu datoria de 10,000 de dinari, ce ai de gând?
- Ăsta-i lucrul cel mai neînsemnat, cel din urmă la care mă gândesc.
- Aici ai dreptate, fiindcă, la drept vorbind, el nu te-a jecmănit pe dumneata, pe mine m-a jecmănit.
- Atunci, îl las în seama dumitale. Urmărește-l până-n pânzele albe.
- Acuma... ce voiam să te-ntreb? Dar cu mine, cum rămâne?
- În treaba asta, lucrurile sunt cât se poate de limpezi.
- Dumneata m-ai moștenit numai fiindcă tribunalul a fost făcut să creadă că aș fi murit. Cum, însă, eu nu sunt mort, nu mai există nicio moștenire.
- Păi asta ar fi, ca să zic așa, o crimă curată.
- Știi doar că sunt un membru de vază, un membru stimat al societății.
- Uite, am eu un plan. Strașnic plan, ai să vezi. Nici eu, nici dumneata n-o să rămânem în pagubă.
[...]