- Acum, urlă, urlă puțin! Vine doamna Fiquet cu Eugénie și Ledoux. Urlă, urlă!
- Aoleu! Aoleu! Aoleu, cum mă doare!
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Moștenitorii lui Rabourdin.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:55:48.605 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Binișor, binișor! Așa! Vedeți să vă întoarceți întreg!
- Mizerabilul! Mizerabilul, banditul, sceleratul!
- Nu țipa așa. Mai e încă în sufragerie.
- Auzi dumneata, dacă mai rezist până diseară? Și cine-mi spune asta? Un hoit ca el.
- Niciodată n-ai să scoți vreo centimă de la pungașul ăsta.
- Ai puțină răbdare și ai să vezi.
- Acum, urlă, urlă puțin! Vine doamna Fiquet cu Eugénie și Ledoux. Urlă, urlă! -Aoleu! Aoleu! Aoleu, cum mă doare!
- Așadar e adevărat? Bietul nostru unchi...
- O criză cumplită. Am crezut c-o să-nebunesc. Sunt complet zdrobită.
- Dar nu putem să-l lăsăm să se chinuiască așa. Trebuie să facem ceva.
- N-ai făcut nimic, Charlotte? Nu i-ai pus cărămizi calde, cataplasme?
- I-am fiert niște ceai de mușețel.
- Repede atunci să-i dăm o ceașcă cu ceai. Toarnă-i tu, Eugénie.
[...]
