Mulțumesc. Mulțumesc, copiii mei.
Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Moștenitorii lui Rabourdin.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:25:17.951 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Scumpul nostru prieten... Ce prăpădit e!
- Vino să te așezi aici, în fotoliul ăsta, prietene. Ai să te simți ca în patul tău.
- Trebuie să mănânci acum grișulețul ăsta cu lăptic și cu zăhărel. O adevărată dulceață, nu altceva.
- Și căpșunele astea au o aromă...
- Eu ți-am ales feliile cele mai bine prăjite.
- Mulțumesc. Mulțumesc, copiii mei.
- Ne dai voie să-ți oferim florile astea?
- Ah, flori! Mulțumesc, copii. Veniți să vă sărut.
- Ia, ia, ia, plecați de lângă el! Îl obosiți!
- Așază-te din nou, dragul meu! N-avea nicio teamă. Țin eu pernițele.
[...]
