Un cadavru ambulant, plin de boli incurabile, gata să-și dea sufletul când îl apucă tusea.
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Moștenitorii lui Rabourdin.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:04:35.172 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Sari peste furnizori, treci la moștenitorii serioși care vin aici în fiecare zi.
- Ce om minunat! Iată un doctor care știe într-adevăr cum să se poarte cu bolnavii lui.
- Trei borcane de dulceață în ziua de șapte. Și 2 kg de sirop în ziua de 13.
- Chapuzot... Fostul dumitale tovarăș. Nici el nu face parte din familie.
- Un cadavru ambulant, plin de boli incurabile, gata să-și dea sufletul când îl apucă tusea.
- A dat un gard pentru grădină, diferite plante cu flori și mai multe legume.
- Da, ăsta se și vede stăpân aici. Își aranjează grădina.
- Ah, scumpa mea Olimpia! Ea ce-a dat?
- În ziua de cinci, un inel de șervete de argint. În ziua de 15, o glastră de cristal.
- Da, da, da, așa e. Am uitat de glastră.
- Mare ghinion mai am. Olimpia cheltuiește prea mult pe zorzoane.
[...]
