Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Musca lui Vartolomei.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:28:24.785 în înregistrarea originală.
- Excelență, doamnelor și domnilor, are cuvântul domnul profesor Vartolomei în numele corpului didactic și al elevilor școlii.
(Aplauze în clasă)
- Domnule ministru, onorată adunare... Azi, când avem fericirea să fiți în mijlocul nostru... Iar ai venit, pacoste! Vreau să vă urez... vreau să vă urez, lua-te-ar naiba!
- Adică să știți că noi toți, domnule ministru... vreau să zic... Ia uite ce... Sentimentele noastre...
- Ce spune, domnule director? Ce tot spune?
- Nu, nu înțeleg nimic!
- Excelență, de fapt noi suntem exasperați de viața asta. Adică, nu! De musca asta și vă rugăm să credeți că ne împunge.
- Ce vrea omul ăsta, domnule director? E nebun? E idiot? Tot ce-ndrugă e obrăznicie!
- Și trebuie să știți, excelență, că noi... și o să facem praf totul dacă ne mai bâzâie mult în urechi persoana pe care v-o salutăm!
- Ieși afară!
- Dă-te jos!
- Pleacă de aici!
- Dă-te jos, domnule Vartolomei!
- Ieși afară de aici!
- Dă-te jos, domnule Vartolomei!
- M-ai nenorocit!
- Jos, de acolo, jos!
- Domnilor, doamnelor și domnilor, urmează programul artistic.
- Ieși afară! M-ai nenorocit!
- Domnule director?
- Da, da, excelență.
- Cum îl cheamă pe profesorul ăsta?
- Vartolomei, domnule ministru.
- Îl dau afară din învățământ.
- Vai, iertați-l, domnule ministru! Are patru copii.
- A avut un șoc, e bolnav, i-a luat foc aseară casa. Vă rog din suflet să-l iertați. Credeți-mă, altfel nu e un om rău.