Păi bine, omule, nu știi că gura cuptorului trebuie să fie spre răsărit? Cum? Spre răsărit ai spus? Da, spre răsărit! Ca să poată trage mai vârtos!
Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Nastratin Hogea (1965).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:25:07 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Zi așa, de dimineață ai luat-o cu cântecul, Nastratine!
- Ce să-i faci, vecine, parcă dumneata nu știi? Când cânți, munca are mai mult spor, nu?
- Da' ce te-ai apucat să clădești acolo? Un cuptor. Să nu ne prindă iarna că n-avem unde ne încălzi.
- Hai, nevastă, mai dă-mi vreo două cărămizi.
- Stai, frate... spui că vrei să clădești un cuptor?
- Chiar așa. Chiar așa, vecine.
- Păi bine, omule, nu știi că gura cuptorului trebuie să fie spre răsărit? Cum? Spre răsărit ai spus? Da, spre răsărit! Ca să poată trage mai vârtos!
- Aoleu, bărbate! Dacă nu știi cum să-l faci, de ce te-ai mai apucat de el?
- Hai, hai acum să-l dărâmăm, s-o luăm de la început!
- Stai, frate! Ești sigur, vecine, că trebuie să ridic cuptorul cu gura spre răsărit?
- Auzi, vorbă! Întreabă pe oricine și tot așa are să-ți spună.
- Da? Atunci, hai nevastă să-l dărâmăm și să ridicăm altu' cu gura așezată cum trebuie.
[...]
