Copilul știe din experiență că tatăl e de la natură o ființă calmă, chibzuită și înțeleaptă, gata întotdeauna să primească el lovitura cea mai rea ori de câte ori să are vii nevoia unei grele spovedanii făcute mamei.
Fragment audio de 17 secunde din piesa de teatru radiofonic Numai tată să nu fii!.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:37:38.950 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Veți vedea cât creșteți în ochii copilului dumneavoastră, ce-o să... Succes!
- Păi tocmai de aia te întreb. Tragi după tine, ditamai elefantul legat cu o zgardă?
- Ce să fac? L-am găsit lângă un gard și mi-a fost milă, dar uite că nu știu ce să fac cu el.
- Du-l și tu la grădina zoologică!
- Iar cu elefantul după tine? Nu l-ai dus la grădina zoologică?
- Ba da, am fost ieri, dar era închis, așa că am fost cu el la un film.
- Copii, cine știe să-mi numească un animal?
- Elefant!
- Foarte bine! E, și acum un alt animal.
- Copilul știe din experiență că tatăl e de la natură o ființă calmă, chibzuită și înțeleaptă, gata întotdeauna să primească el lovitura cea mai rea ori de câte ori să are vii nevoia unei grele spovedanii făcute mamei.
- De-a lungul anilor, mama unui băiat de o cumințenie medie câștigă o uimitoare rutină a elocuțiunii.
- Dimineața... Gigele! Gigele, scoală-te! N-auzi, dragă, te de jos din pat!
- Unde sunt ciorapii? Unde i-ai azvârlit aseară? Caută-ți-i singur!
[...]