Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic O greșeală de chimie.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:09:19 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- L-am zărit, doar, avea fața răvășită, ochii plini de ură, dar totul n-a durat decât o clipă.
- Și, când a urlat la noi, mi-a făcut o impresie de furie exultantă, de triumf sălbatic și de... de încă ceva... cum să spun?
- Teamă?
- Teamă? Nu!... Ți-am spus doar că nu-i era teamă.
- Cui, cui nu-i era teamă?
- A, vorbeai de Pritchel?
- Da. Acuma unde e Wesley Pritchel?
- Am adunat acolo câțiva vecini, de pe unde i-am putut găsi și i-am pus să încerce să stea de vorbă cu bătrânul.
- Mi-au comunicat că continuă să blesteme, să amenințe, de parc-a înnebunit.
- O să ne întoarcem acolo, să mai încercăm.
- Trebuie să lămurim și povestea cu cariera de argilă.
- Ce poveste mai e și asta?
- Oamenii, pe-acolo, mi-au relatat că bătrânul era stăpânul unei cariere de argilă. Adică, o groapă de argilă, care se nimerea să fie pe pământurile lui.
- Și din care locuitorii cătunelor din preajmă scoteau lut și făceau un fel de oale grosolane, atunci când reușeau să șterpelească deajuns de mult lut, fără ca Mr Pritchel să prindă de veste.
- Copiii se jucau și ei pe acolo...și scoteau din carieră un fel de vestigii indiene, ori știu eu ale cui vestigii... vârfuri de sulițe, securi, vase, cranii...
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu