Mi-a spus că, dacă nu dau eu importanță lucrului, o să-i dea publicul, pentru că scrisoarea o să se publice duminică la gazetă și o să fie pusă în cercevea, ca s-o vază oricine-o pofti.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic O scrisoare pierdută (1952).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:15:52 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Așa e lumea, n-ai ce-i face, n-avem s-o schimbăm noi.
- Cine-și poate închipui până unde poate merge mișelia omului!
- Măi omule, ai puțintică răbdare, zi-i ce i-am zis eu:
- 'Ești tare, stimabile, la machiaverlicuri tare, n-am ce să zic, dar nu ți-ai găsit omul...'
- Ei, dacă a văzut că nu i se trece cu mine, știi la ce-a ajuns?
- Mi-a spus că, dacă nu dau eu importanță lucrului, o să-i dea publicul, pentru că scrisoarea o să se publice duminică la gazetă și o să fie pusă în cercevea, ca s-o vază oricine-o pofti.
- Îl împușc! îi dau foc! trebuie să mi-l aducă aici numaidecât, viu ori mort, cu scrisoarea.
- Ghiță! Ghiță! Să vie polițaiul!
- E iute! n-are cumpăt. Aminteri bun băiat, deștept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect.
- Într-o soțietate fără moral și fără prințip... trebuie să ai și puțintică diplomație!
- Ei, astâmpără-te, omule, și lasă odată mofturile, avem lucruri mai serioase de vorbit.
[...]