'Scumpa mea Zoe, venerabilul... adică eu... merge deseară la întrunire... întrunirea de-alaltăieri seară.
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic O scrisoare pierdută (1952).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:14:20 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Vede mișelul că n-are încotro, și-mi scoate o scrisorică... Ghici a cui și cătră cine?
- Stăi să vezi. A ta cătră nevastă-mea, cătră Joițica! scrisoare de amor în toată regula...
- Am citit-o de zece ori poate: o știu pe din-afară! ascultă:
- 'Scumpa mea Zoe, venerabilul... adică eu... merge deseară la întrunire... întrunirea de-alaltăieri seară.
- Poate chiar să mă cheme ministrul la telegraf.
- Nu se poate! O să-i rup oasele mizerabilului! Nu se poate!
- Firește că nu se poate, dar ți-ai fi închipuit așa mișelie...
- Bine frate, înțeleg plastografie, până unde se poate, dar până aci nu înțeleg...
[...]