Trebuie să-l fi citit, coane Nicule. Eu gazeta d-voastră o citesc ca Evanghelia totdeauna.
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic O scrisoare pierdută (1952).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:47:28 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Și zău, să pardonați, în considerația misiei mele, care ordonă să fim scrofuloși la datorie.
- Îmi pare rău, Ghiță, că mai stăruiești cu scuzele tale...
- Nu brațul care lovește, voința care ordonă e de vină...
- Eu chiar am scris un articol în privința asta. Nu știu dacă l-ați citit?
- Trebuie să-l fi citit, coane Nicule. Eu gazeta d-voastră o citesc ca Evanghelia totdeauna.
- Că să nu vă uitați la mine... adică pentru misie...
- Altele am eu în sufletul meu, dar de! n-ai ce-i face: famelie mare, renumerație după buget mică...
- Și în sfârșit, cum ar fi posibil martiriul, dacă n-ar exista călăul?
- Cetățene, nu uita condiția cu care am venit aici!
- Am venit în casa prefectului, nu voi însă să dau ochii cu el, nu mă pot așa de ieftin compromite.
[...]