Din contră, sufletul femeii din orice împrejurare a vieții reale s-avântă în sus, tot în sus, până ajunge la acea treaptă de subtilitate a gândului și a simțirii dincolo de care este non-existența...

[ 0 ]

Fragment audio de 16 secunde din piesa de teatru radiofonic O soacră (1979).

Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:17:32 in versiunea Radio a inregistrarii.

Contextul citatului

[...]

- Nu tocmai, de când am început să le înțeleg...

- Nu le-ai înțeles și nu le poți înțelege pentru că ești bărbat...

- Iulia! Auz, mamă. Du-te în odaia ta, copila mea. Am să spun ceva bărbatului tău și tu nu trebuie să auzi.

- E un înger, nu-i așa? Ce folos!

- Zic că nu-nțelegi teoriile mele pentru că ești bărbat, fondul sufletesc al bărbaților, fie cât de aleși, este, permite-mi cuvântul pentru că facem teorie - este brutalitatea, la femei, fondul acesta este sensibilitatea.

- Tendința suflării unui bărbat pornește de sus în jos și nu-și completează evoluția decât atingând un obiect real.

- Din contră, sufletul femeii din orice împrejurare a vieții reale s-avântă în sus, tot în sus, până ajunge la acea treaptă de subtilitate a gândului și a simțirii dincolo de care este non-existența...

- Nu-i așa? Ba așa. Teoriile acestea pe cari le-am citit și în ultimul roman publicat de d-ta în Cimpoiul sunt așa de clare, dar așa de clare...

- De aceea nimic nu este mai îngrozitor pentru o femeie decât brutalitatea bărbatului. Așa e...

- Când din regiunile ideale în care se ridică sufletul femeii, îl siliți să se coboare degrabă, îl smuciți și-l izbiți de jos... atunci acel suflet de femeie îl rupeți, îl nimiciți, îl pierdeți pentru totdeauna.

- Trebuie, prin urmare, pentru a fi fericirea posibilă pentru amândouă părțile, trebuie ca bărbatul să se suie până la sufletul femeii, să-l îmbrățișeze binișor și să-l atragă în jos cu precauțiune prin mijlocul stărilor de tranziție.

- Pentru aceasta însă s-ar cere o știință pe care nici d-ta nici Iulia n-o puteți încă avea...

- Un fel de, dacă pot întrebuința acest cuvânt trivial, un fel de economie a sensibilității.

[...]

Cele mai bune replici din film

Nu știi? N-ai citit? Dumneata pesemne nu citești Romanțierul Ilustrat. Eu sunt abonat...

Tu mă iubești, ești, trebuie să fii a mea, te voi disputa cerului și infernului.

Sufletul tânăr este ca aburul: daca nu-i pui piedici, merge-n sus ușor ca fulgul. Dacă însă îl împiedici, îl întemnițezi, îl apeși, ajunge să spargă și pereți de fier.

Tu n-ai să te dai în lături din calea mea, dar ai să cazi de-a curmezișul ei și eu voi trece peste tine: pleoapele tale de Argus se vor închide fără să vrei...

Memoria n-am pierdut-o încă de tot, dar nu mi-a rămas multă: datoriile uit totdeauna să le plătesc, dar tot mai țin minte la cine și cât sunt dator.

Citat aleatoriu

Din contră, sufletul femeii din orice împrejurare a vieții reale s-avântă în sus, tot în sus, până ajunge la acea treaptă de subtilitate a gândului și a simțirii dincolo de care este non-existența...

Contextul citatului

Cele mai bune replici din film

Ultimele citate adaugate

Chestionar