El, ca și cum ar fi pândit de mult momentul, se apropie de mine și cu lacrimile-n ochi, cu ochii rătăciți, cu obrajii îngălbeniți, mă apucă tremurând în brațe, strigând încet: te iubesc.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic O soacră (1979).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:19:51 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Tată-meu îmi dete un termen ca să răspunz, lăsându-mi toată libertatea hotărârii.
- Eram hotărâtă firește să refuz, pentru că iubeam pe... trec sub tăcere numele proprii.
- Am stat de vorbă într-un mic salon, la o parte de mulțime.
- El, ca și cum ar fi pândit de mult momentul, se apropie de mine și cu lacrimile-n ochi, cu ochii rătăciți, cu obrajii îngălbeniți, mă apucă tremurând în brațe, strigând încet: te iubesc.
- Atacul unei fiare mi-ar fi făcut mai puțină groază. Am leșinat.
- Și apoi? Apoi? Nu am mai avut un moment de pierdut.
- În seara aceea chiar, am rugat pe tatăl meu să comunice colonelului că consimț.
- Era puțin mai bătrân decât tată-meu, era un om mărginit și bolnăvicios...
[...]