Da, publicul, pentru care noi toți creăm, de care noi toți depindem, publicul vrea, publicul cere numele meu pe afiș!
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic O vrem pe Katarina (1972).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:08:54 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Da. Mă oprește și-mi zice: Când o să vă vedem în Scorpia îmblânzită, scumpă tovarășă?
- Ăsta mai zic și eu rol pentru uriașul dumneavoastră talent!
- Vedeți? Așa apreciază publicul arta mea.
- Da, sigur că da, publicul întotdeauna...
- Da, publicul, pentru care noi toți creăm, de care noi toți depindem, publicul vrea, publicul cere numele meu pe afiș!
- Și, pentru c-a venit vorba de afiș, mi-am amintit de Karamustakova.
- Păi, ăsta-i nume să-l pui pe afiș?
- Dar ce-are numele ăsta? E un nume...
- Mă mai întrebați, tovarășe director?
- Karamustakova... mustață neagră... e vulgar, îngrozitor de vulgar!
[...]