Nu pot să uit cum ne-ntâmpina publicul. Cum ne conducea... flori, flori, și iară flori, buchete peste buchete, și eu numai roluri principale jucam.
Fragment audio de 16 secunde din piesa de teatru radiofonic O vrem pe Katarina (1972).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:14:08 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Dar ia loc, dragă Evelina, ia loc aici, lângă biroul meu.
- Când jucam împreună în trupa aceea ambulantă?...
- Și vacanța aia de vară, când am făcut o excursie până la Odessa...
- Ei, dragul meu, când mi-l amintesc pe răposatul meu... ce educație avea! Și ce artist era!
- Nu pot să uit cum ne-ntâmpina publicul. Cum ne conducea... flori, flori, și iară flori, buchete peste buchete, și eu numai roluri principale jucam.
- Da, a fost un artist minunat răposatul. Voi doi...
- Ei, dragă, dar ce, nu-ți amintești?
[...]