Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Oamenii cavernelor.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:22:29 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Mulțumesc, fată, că te-ai căznit... și te rog să fii veselă. Fii veselă, sunt prietenul tău. De ce plângi, fată? Nu, nu... eu sunt prietenul tău.
- Duce, n-ai mâncat nimic. Ia pâinea asta.
- Pâine, Regină? Dă-i pâinea băiatului sătul.
- Îmi pare rău, te rog să mă ierți...
- De ce a plecat?
- E prea bătrân pentru tine.
- Nu, nu e prea bătrân, dragostea mea e prea mică.
- Nimeni nu iubește cum iubește el, și totuși eu nu-l iubesc.
- Iar băiatul tăcut nici nu știe că exist.
- Urăsc dragostea.
- S-ar putea să-i pierzi pe-amândoi și să găsești un altul, sau alți doi, și să-i pierzi și pe ei, pentru că ai să-i iubești prea mult, sau prea puțin... sau pentru altceva.
- Și totuși lumea continuă să existe, și tu ești pe scenă, chiar în miezul lucrurilor.
- Dragostea nu cunoaște rațiune, sau dreptate, sau metodă.
- La-nceput, nevastă-mea i-a fost dragă ursului, mie, nu. Ursul mârâia vesel, când o vedea, sufletul lui se făcea blând și dulce. Dac-ar fi fost după mine, ar fi putut să fie ea, ar fi putut să fie alta.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu