Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Oamenii cavernelor.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:37:42 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Și-n loc de asta, te-am văzut pe tine, aici, pe scenă. De-atunci, de-acum 100 de ani...
- Să nu-mi spui, Regină, că nu se-ntâmplă nimic!
- Când eram tânăr și puternic, nu mă iubea nimeni. A, femei au fost multe, una după alta, dar nu m-au iubit. Eu știam, știau și ele, era doar un joc, nimic mai mult. Și, cât ținea, era plăcut.
- Eu nu le eram credincios, nici ele, mie, dar erau bani de cheltuit și mândrie și putere și aroganță și tinerețe și râsete... Și minciuni, folosite până la epuizare... dar nu-mi pasă!
- Doar purtam coroana, ce naiba! Câștigasem titlul... și, pe urmă am pierdut titlul și-au plecat toate și-am rămas ca un prost.
- Prost am fost întotdeauna, dar și puternic și iute și norocos...
- Nu mă iubi, fată, sunt obișnuit cu lipsa de iubire.
- Dar te iubesc.
- Și nu vreau nici milă, mila doare mai rău decât ura, mai rău decât batjocura.
- Eu nu sunt bun. Când eram tânăr și-ntr-adevăr eu însumi și era câte una ca tine printre celelalte, nici măcar n-o vedeam. Nu există bunătate în sufletul meu.
- Îl iubesc, Regină. De ce, sunt, oare, prea bună pentru el?
- Am început, oare, deodată, să strălucesc, în mijlocul nopții?
- Nu mai pot dormi. Nu mă pot odihni, nu pot uita. Auziți, furtuna asta... mi-e frig și sunt singură și asta nu mai vreau.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu