- Singură?
- Ei, da, așa cred.
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Oamenii cavernelor.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:36:16 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- În orice caz, acum ai amândoi pantofii. Și eu mi-am strâns toate lucrurile.
- Și-am mâncat bine zilele astea.
- Există un alt teatru, închis de ani de zile, puțin mai sus, spre est.
- Nu.
- Acolo unde sunt toți ceilalți.
- Singură?
- Ce-ntrebare ciudată, ce cuvânt ciudat! Cine poate fi singur?
- Tu. Te-am văzut singură, chiar când eram lângă tine.
- Singură? -Ei, da, așa cred.
- Atunci, dă-mi voie măcar să-ți duc bocceaua pân-acolo. Eu n-am nimic de cărat.
- Vrei?
- Da.
- N-am înțeles niciodată prea bine cum e cu locurile astea, unde sunt și cum obții să intri acolo...
- Nici eu nu știu, dar să-ntreb și vom afla.
[...]